Monitorizarea nivelului de reziduuri de pesticide la culturile de rapiţă, porumb şi floarea soarelui
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS), împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a finanţat timp de trei ani o serie de cercetări pentru monitorizarea nivelului de reziduuri de pesticide la culturile de rapiţă, porumb şi floarea soarelui situate în Podişul Moldovei, Dealurile Subcarpatice şi sudul României, în urma interzicerii utilizării acestor substanţe pentru a proteja mediul şi albinele.
Directorul de proiect, Carmen Mincea, a prezentat concluziile studiilor efectuate, menţionând că, din totalul celor aproape 400 de probe prelevate, cele mai multe cu conţinut de reziduuri peste limita de cuantificare au fost probele de sol.
„Procentul de probe cu conţinutul cel mai mare în reziduuri l-am avut în probele de sol şi, dacă ne gândim, este normal, pentru că sămânţa este pusă în sol, acolo se distribuie şi rămâne în funcţie de condiţiile meteo cea mai mare cantitate de reziduuri. Este foarte edificator faptul că procentul de flori, de albine, de polen şi de miere de probe cu reziduuri este foarte scăzut”, a spus cercetătoarea Carmen Mincea.
Ea a subliniat că trebuie continuate aceste studii, deşi concluziile actuale ale cercetării au arătat că „nu m-am înşelat în ceea ce priveşte acţiunea neonicotinoidelor asupra albinelor”.
„Prin proiectele acestea dorim să protejăm mediul şi niciunul dintre noi nu este inconştient să omoare albinele, pentru că ştim foarte bine că nu am mai exista nici noi în 4 ani, dar este normal ca un insecticid să îmi afecteze albina, pentru că este o insectă. Dacă noi aplicăm aceste insecticide, atât cele la sămânţă sau în vegetaţie, conform indicaţiilor, dacă ne luăm măsurile pentru protejarea albinelor, dacă fermierii ţin legătura cu apicultorii aşa cum ar fi normal şi îşi închid albinele câteva ore în timpul tratamentului, dacă folosim maşini la semănat prevăzute cu deflectoare, care opresc împrăştierea unei cantităţi mari în mediu, sunt convinsă că mediul în întregul lui va fi protejat, nu doar albinele”, a explica ea.
Ministerul Agriculturii a finanţat prin Programul Sectorial proiectul ADER „Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) la culturile de porumb, floarea soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agro-pedoclimatice specifice ţării noastre”(octombrie 2017 – noiembrie 2018), proiect care, pe lângă monitorizarea de insecte dăunătoare celor trei culturi, a studiat şi influenţa insecticidelor neonicotinoide aplicate ca tratament la sămânţă, asupra albinelor melifere şi produselor stupului.
La realizarea studiilor a participat un consorţiu format din cinci parteneri: SCDA Secuieni, SCDA Piteşti, INCDA Fundulea, ICD Apicultura SA şi ICDPP Bucureşti (coordonator), sub coordonarea preşedintelui ASAS.
Potrivit cercetării, în anul 2018 au fost recoltate 105 probe, în 2019 – 126, iar în 2020 – 160, probele fiind luate din sol, din plantele de cultură, polenul recoltat de albine, din miere şi albine moarte, iar din analiza statistică reiese „variabilitatea foarte redusă între probele anuale, majoritatea probelor situându-se, din punct de vedere al reziduurilor, sub limita de cuantificare”.
sursa: AGERPRES
